Camilpetrescianism

"Asa e dragostea… un joc, un joc stupid, murdar si masluit… nu intri fara sa dai socoteala intr-un asemenea joc...."

Uneori mi-as dori sa fi fost contemporan cu camil petrescu

Uneori imi doresc sa fi fost gheorghidiu.  Sa-mi inchei experienta lasandu-i lui totul. Sa ma ridic si sa plec mai departe.

Simt uneori ca sentimentul ma tine in loc.

Si tot ce-am vrut vreodata e sa am pe cineva doar al meu. Pentru care sa insemn totul.  Mi-am fixat ambitii prea mari, care mi-au adus dezamagirea. Sunt incapatanata si ma pricep foarte bine la facut oamenii sa plece din jurul meu. Am impresia ca pot sa traiesc de una singura. Sunt egoista.  Poate ca uneori as vrea ca asta sa fie o certitudine.

Omul are nevoie de dragoste. Viata fara duiosie si fara iubire nu e decat un mecanism uscat, scartaitor si sfasietor.  Hugo.

Nu vreau sa vorbesc. Vreau doar sa scriu.

Stii ca ai dat-o in bara atunci cand incepi sa te dezamagesti pe tine insuti. Cand nu mai crezi in tine. Cum sa ai ambitia sa le ceri altora asa ceva?  Nu-i drept.

Ii invidiez pe toti mediocrii care se cred axis mundi. Ma fac doar sa realizez cand te nesemnificativa sunt. Imi pun mereu intrebarea: daca n-as fi existat atunci ce? Ce ar fi schimbat? Nimic. Existenta mea n-a schimbat cu nimic cursul lumii. N-am descoperit nimic, n-am facut nimic demn de urmat exemplu si nimeni n-o sa ma tina minte. Sunt un nimeni. Nu stiu nici macar sa iubesc. Am dat-o in bara de fiecare data cand am avut ocazia. N-am ratat nicio sansa sa fac greseli.

Uneori trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.


multumesc